Când harfa ta iţi amuteste, O, cântărețule, să ştii: Eşti biruit şi te pândește Cumplitul gol din nopţi pustii... Eşti ca fântâna fără apă Şi ca statuia-nțepenit: La tine nu se mai adapă Cel ars de sete şi trudit. Nu-şi mai găsește alinare Cel săgetat de suferinți; Nici mângâieri, nici ușurare, În scrâşnetele lui de dinţi. Tu eşti înfrânt, o, cântărețe, Când glasul tău a amuţit. Şi-atrăgatoarea frumusețe De ochii tăi s-a despărţit... Căci viaţa ta e doar cântarea; Ea-i darul ce ţi-a fost adus, Prin ea tu ţi-ai făcut intrarea, În slujba Domnului Isus. O, dacă taci, trăieşti înfrângeri Şi chinuri de nândurat; În suflet totdeauna sângeri Şi trupu-n neguri ţi-e-mbrăcat. Când harfa ta işi curmă cântul O, cântărețule, eşti stins... Zdrobit ţi-e duhul de pământul Ce te-a atras şi te-a cuprins. Cântând iţi vei păstra puterea Şi sufletul în veci frumos; Ducând în cântec mângâierea, Eşti mângâiat tu, de Christos.Emlékezzél meg Amen, Hungmai Ta Uo! الابصاليه La mia speranza Sopra le nazioni Non point à nous, Seigneur Raduj sa, Cirkev Kristova, veselo prespevuj 你们不要忧愁 Open the Heavens كما يفجر النبع
Song not available - connect to internet to try again?