De ce te plângi când toţi lovesc în tine? Rămâi mereu o stâncă de granit, // Un pom sădit chiar lângă drum, ştii bine, Când are rod de toţi este lovit. // De ce te plângi când ai căzut pe cale? Eroii cad şi se ridică iar // Căderea este-o parte-a vieţii tale De te ridici atunci devii un far. // De ce te plângi când eşti în suferinţă? Tu eşti chemat să fii biruitor // Un murmur doar, în drum spre biruinţă Te face laş şi e înjositor. // De ce te plângi când marea se frământă Iar barca ta purtată e de val? // Căci noi plutim spre patria cea sfântă, Vâslim mereu pe marea de cristal. // De ce te plângi când nu mai e lumină Şi pentru-o clipă-n viaţă eşti învins? // Eşti obosit şi calea ţi-e străină Priveşte acolo-n port e-un far aprins. // De ce te plângi când bolta e pustie Şi norii grei umbresc cărarea ta? // Căci sus, acolo-n patria divină, E numai zi, curaj, nu dispera. // De ce te plângi când fraţii tăi de cruce Te-au părăsit cu tot ce-i omenesc? // Căci pentru tine-un glas duios şi dulce Îţi spune azi: "Eu nu te părăsesc". // De ce te plângi când toţi te dau uitării? Tu eşti chemat lumină să răsfrângi // Dar nu uita de nu răspunzi chemării, Tu eşti pierdut şi-atuncea poţi să plângi. //Pozdravená buď, Mária, vrúcne od nás každého ty si svetu porodila Spasiteľa drahého Pod Twą obronę rb ạlqdạsẗ دۅۅت پادىشاداي قۇبانىپ مەن ىردايمىن Av sølv og gull Kidung Yang Merdu Di Hatiku Затуй Го любя аз Injany, misy feo! Per il cibo При Исуса, уморений
Printed from https://worshipleaderapp.com
Song not available - connect to internet to try again?