Venea, pe-o iarbă mătăsoasă, Un voievod, plângând, spre casă, cu mult amar; // Pierduse-o oaie prin câmpie Și vântul prinse, cu urgie, să sufle iar. // Pe fața Prințului ce vine Ca și o stea din zări senine, se văd lumini, // Iar fruntea Lui părea brăzdată De o durere prea ciudată, de niște spini. // Și când, oprindu-mă în cale, L-am întrebat atunci, pe vale, de ce e trist, // O șoaptă mi-a venit din slavă, Ca un suspin dintr-o dumbravă: „Nu știi? E Crist! // El căuta mereu prin lume, Prin gropi, pe dealuri fără nume, oița Lui; // Nimic, nimic, nu-L fericește Decât oița de-o găseste... oița Lui! //VIII. My mamy pewną skałę Príď už, príď يا مراية Salmo 46 Za opatrovanie dobré Diri Xilaskara mən qulluq edirəm Кутсалсън Раб, Хер Шейе Егемен Víru mám ạnt ạbthạjy Tu n'as pas choisi
Song not available - connect to internet to try again?